Moliile procesionare ale stejarului reprezintă o amenințare semnificativă pentru sănătatea câinilor noștri.Fiiele de păr înțepătoare ale acestor omizi pot declanșa reacții alergice și inflamatorii, care în cazuri extreme pot pune chiar viața în pericol. Pentru a asigura siguranța prietenilor noștri cu patru picioare, este important să înțelegem temeinic această problemă și să luăm măsuri preventive.
Rolul vectorilor, cum ar fi căpușele sau puricii, în transmiterea agenților patogeni la câini nu trebuie subestimat. Acești paraziți minusculi pot transmite diverse boli periculoase precum boala Lyme, Ehrlichioza sau Leishmanioza. Prin urmare, este important să se dezvolte metode specifice de detectare pentru identificarea acestor agenți patogeni la câinii cu ruptură de ligament încrucișat cranian în regiunea mediteraneană.
Ruptura ligamentului încrucișat (CCLR) cauzată de agenți patogeni? Citeşte mai mult "
Este un moment înspăimântător pentru proprietarii de câini când se pune un diagnostic de boală de inimă. Cu toate acestea, acest diagnostic nu înseamnă neapărat o viață scurtată sau de proastă calitate pentru prietenul tău patruped. Știința și medicina veterinară au făcut progrese mari și există o varietate de terapii și metode pentru a îmbunătăți calitatea vieții și durata vieții pentru câinii cu boli de inimă.
La temperaturi ridicate, câinii au tendința de a se supraîncălzi deoarece nu își pot elibera căldura la fel de eficient ca oamenii. Acest lucru poate duce la o afecțiune gravă cunoscută sub numele de insolație. În acest articol, vom intra în detaliu despre pericolele insolației la câini și vom oferi strategii de prevenire și prim ajutor.
În lunile de vară, pe căile navigabile se ascunde un pericol invizibil care poate fi fatal pentru iubitele noastre animale de companie: algele albastre-verzi. Aflați ce trebuie să știți despre otrăvirea cu alge albastre-verzi la câini și pisici și cum să răspundeți corespunzător în acest ghid cuprinzător.
Otrăvirea cu alge albastre-verzi la câini și pisici Citește mai mult »
Discopatia la câini este o situație medicală gravă care se dezvoltă din deteriorarea sau modificările poziției discurilor intervertebrale. Pentru a le înțelege mai bine, am dori mai întâi să explicăm rolul și natura discurilor intervertebrale. Acestea constau dintr-un inel fibros cartilaginos, numit și inel fibros, și un miez gelatinos elastic, numit nucleu pulpos. Discurile intervertebrale asigură o mobilitate fără durere a spatelui și absorb șocurile la nivelul coloanei vertebrale, de exemplu la sărituri. Ele se află între corpurile vertebrale osoase ale coloanei vertebrale.
Apofizioliza tuberozității tibiei la câini este o problemă de sănătate care poate apărea la mulți câini, în special la cei aflați în fază de creștere. Această boală osoasă poate afecta semnificativ sistemul musculo-scheletic al animalelor și duce adesea la disconfort vizibil.
Apofizioliza tuberozității tibiale la câini Citește mai mult »
Din păcate, tot auzim despre povești tragice cu pisici care cad pe ferestre sau balcoane. Motivul acestor incidente constă în curiozitatea naturală și instinctul de vânătoare al prietenilor noștri blăniți. Odată ce văd o pasăre sau un alt obiect interesant afară, pot trece cu vederea riscurile și pot face un pas greșit.
Defenestrarea unei pisici poate provoca o varietate de răni, de la șoc ușor până la daune fizice grave. Unele dintre cele mai frecvente leziuni includ maxilare, picioare și pelvis rupte, precum și sângerări interne. Prin urmare, este esențial să vă protejați eficient pisica de astfel de riscuri pentru a vă asigura că rămâne sănătoasă și sigură.
Epilepsia este o boală care apare nu numai la oameni, ci și la animalele noastre de companie, în special la câini. Este o tulburare neurologică caracterizată prin convulsii repetate cauzate de o defecțiune temporară a celulelor creierului. Este o boală complexă care necesită un diagnostic precis și un tratament personalizat pentru a se asigura că câinii afectați duc o viață bună și sănătoasă.
Sănătatea iepurelui tău depinde în mare măsură de dieta sa. Prin urmare, lipsa poftei de mâncare, care se manifestă prin pierderea poftei de mâncare și refuzul de a mânca, poate fi un semnal de alarmă pentru diferite boli. Aici aruncăm o privire în profunzime asupra diferitelor cauze și simptome ale reticenței de a mânca, cum este diagnosticată și tratată și cum poate fi evitată.
