Anaplasmoze

Ghid cuprinzător pentru anaplasmoză la animale

Anaplasmoze
Anaplasmoza la animale 4

(C) Wikipedia

introducere

Anaplasmozele sunt boli infecțioase parazitare cauzate de speciile Anaplasma și transmise prin căpușe. Animalele gazdă afectate sunt în primul rând câinii, dar pot fi afectați și oamenii, oile, caprele, pisicile, bovinele și caii. Boala progresează în faze acute și cronice.

Agenti patogeni si transmitere

Anaplasmozele sunt cauzate în principal de două specii de Anaplasma:

  • Anaplasma phagocytophilum: Afectează granulocitele (globulele albe).
  • Anaplasma platys: Afectează trombocitele (trombocitele din sânge).

Anaplasma phagocytophilum și Anaplasma platys aparțin ordinului Rickettsia și, prin urmare, sunt bacterii. Anaplasma phagocytophilum este zoonotică și provoacă ehrlichioza granulocitară umană la om.

vectori și gazde

Anaplasma phagocytophilum este transmisă în principal prin căpușe de scut din genul Ixodes, în Europa în special prin căpușa de lemn (Ixodes ricinus). Anaplasma platys, pe de altă parte, este transmisă de căpușa de câine maro (Rhipicephalus sanguineus).

Transmiterea anaplasmei are loc de obicei la 24 de ore după ce căpușa începe să suge. Perioada de incubație este de 5 până la 20 de zile.

distributie

Anaplasma phagocytophilum este distribuită între paralela 40 și 65, incluzând Germania, Suedia, Norvegia, Anglia, Olanda, Polonia, Ungaria, Austria, Elveția, Cehia, Slovenia, Croația, Bulgaria, Franța, nordul Spaniei, nordul Italiei și nordul României.

Anaplasma platys apare în Africa de Nord, sudul și centrul Portugaliei, sudul Spaniei, Italia, Grecia, Gibraltar, Bulgaria, Croația și sudul României.

diagnostic

Anaplasmoza este diagnosticată de un medic veterinar în faza acută prin detectarea directă a agentului patogen folosind un frotiu de sânge colorat cu Giemsa și/sau PCR din sânge. În faza cronică, agentul patogen poate fi detectat indirect prin detectarea anticorpilor (titru) folosind IFAT sau ELISA. Cu toate acestea, un rezultat negativ al PCR nu exclude o boală.

Diagnosticul anaplasmozei la câini

Deoarece simptomele anaplasmozei pot fi similare cu cele ale altor boli, cum ar fi babesioza sau boala Lyme, este important să se stabilească un diagnostic precis. Medicii veterinari folosesc teste de sânge pentru a detecta prezența bacteriilor Anaplasma sau a anticorpilor împotriva acestor bacterii. O combinație de simptome clinice, detectarea agenților patogeni și răspunsul la terapie este crucială pentru diagnostic.

Simptome

Faza acuta (1-3 saptamani)

  • Febră
  • Apatie, letargie
  • Tulburări gastrointestinale
  • Splenomegalie (splină mărită)
  • Limfadenopatie (ganglioni limfatici umflați)
  • Trombocitopenie (număr redus de trombocite)
  • Sângerări nazale, sângerări ale gingiilor
  • Peteșii (hemoragii mici la nivelul pielii)
  • Schiopătură
  • Poliartrita (inflamația mai multor articulații)

Faza cronică

  • Pancitopenie (număr redus de celule sanguine)
  • Uveita (inflamația ochilor)
  • Schiopătură
  • Poliartrita
  • Tulburări neurologice

Simptomele anaplasmozei sunt adesea similare cu cele ale Ehrlichiozei.

Anaplasmoza la câini: simptome și semne comune

Simptomele infecției cu anaplasmoză la câini pot varia, dar unele dintre cele mai comune semne includ:

  • langoarea
  • Febră
  • Sângerări ale membranei mucoase (de exemplu, pe gingii)
  • Sângerări nazale
  • Reticența de a se mișca
  • Schiopătură

În cazuri rare, pot apărea și simptome neurologice, cum ar fi probleme de coordonare sau convulsii.

Analize de laborator

În faza acută a anaplasmozei, analizele de sânge arată de obicei trombocitopenie (număr redus de trombocite), o scădere a limfocitelor și o creștere a monocitelor, a proteinelor totale (TP), a γ-globulinelor și a proteinei C reactive (CRP). Pe măsură ce boala progresează, poate apărea și o reducere a eritrocitelor și a hematocritului, precum și o creștere a enzimelor hepatice (ALT, AST).

Tratament

În cazul unor simptome acute și modificări corespunzătoare ale hemogramei, medicul veterinar cu un antibiotic. Cu toate acestea, eliminarea agentului patogen nu este adesea posibilă pentru Anaplasma platys, în timp ce eliminarea patogenului este posibilă pentru Anaplasma phagocytophilum.

În faza cronică se recomandă monitorizarea regulată cu hemoleucogramă, chimie clinică și electroforeză proteică. Trebuie remarcat faptul că hiclatul de doxiciclină poate provoca iritații severe ale mucoasei. Prin urmare, comprimatele nu trebuie administrate niciodată pe stomacul gol, ci trebuie administrate împreună cu alimente (de exemplu, într-o pungă de carne sau o inimă de pui).

Terapia sistemică cu cortizon este în general contraindicată în bolile pe bază de vectori și poate fi efectuată numai după o evaluare strictă a raportului risc-beneficiu. Orice co-infecție trebuie tratată întotdeauna în același timp.

prevenirea

Spot-on-urile și/sau gulerele care conțin permetrin și flumetrin pot fi utilizate pentru a preveni anaplasmoza. Profilaxia comportamentală constă în evitarea zonelor căpușe-căpușe. În acest caz, ar trebui să solicitați sfatul unui medic veterinar înainte de a călători.

Pe lângă medicamentele împotriva căpușelor, suplimente naturale, cum ar fi tabletele de cistus, pot fi folosite pentru a reduce și mai mult riscul de infestare cu căpușe. De asemenea, este important să vă verificați în mod regulat căpușele câinelui, mai ales după plimbările în natură. Dacă observați o căpușă, îndepărtați-o cât mai repede posibil cu o pensetă pentru căpușe pentru a minimiza timpul de contact cu sugea de sânge.

Mediu și factori de risc pentru anaplasmoză

Deoarece căpușele sunt mai frecvente în anumite medii, cum ar fi ierburile înalte, tufișurile și pădurile, ar trebui să evitați astfel de zone sau să vă căutați temeinic câinele după ce vă aflați în astfel de medii. Riscul de anaplasmoză este cel mai mare în timpul sezonului obișnuit al căpușelor, din primăvară până în toamnă, așa că este necesară precauție suplimentară în această perioadă.

Îndepărtarea incorectă a căpușelor: riscuri și posibile consecințe

Îndepărtarea căpușelor este un pas important în reducerea riscului de infecție cu Anaplasma phagocytophilum (anaplasmoză) sau alți agenți patogeni transmisi de căpușe. Cu toate acestea, îndepărtarea incorect a căpușelor poate duce la un risc crescut de infecție și alte complicații. Mai jos sunt câteva dintre riscurile și posibilele consecințe ale eliminării incorecte a căpușelor:

  1. Transmiterea agenților patogeni : Dacă o căpușă este îndepărtată necorespunzător, aceasta poate deveni stresată și poate elibera saliva în rană, crescând riscul de infecție cu Anaplasma phagocytophilum (anaplasmoze) sau alți agenți patogeni.
  2. Rămășițe de părți de căpușă : Dacă o căpușă este îndepărtată incorect, părți ale părților bucale sau ale capului se pot bloca în pielea câinelui. Acest lucru poate duce la inflamații, infecții sau reacții alergice.
  3. Strângerea corpului căpușei : Dacă căpușa este zdrobită în timpul procesului de îndepărtare, conținutul său stomacal se poate scurge în rană, ceea ce crește și riscul de infecție.

Pentru a minimiza aceste riscuri, trebuie urmați următorii pași pentru a elimina căpușele corect și în siguranță:

  1. Folosirea pensetei pentru căpușe sau pensete : Folosiți pensete speciale pentru căpușe sau pensete fine pentru a prinde căpușa cât mai aproape de pielea câinelui. Evitați îndepărtarea căpușei cu degetele goale sau cu instrumente nespecifice.
  2. Tragerea lentă și continuă : trageți încet și constant căpușa fără să o răsuciți sau să o strângeți. Tragerea lent semnalează căpușei să-și dea drumul, minimizând riscul ca transferul de salivă sau ca părțile căpușei să se blocheze.
  3. Dezinfectarea locului mușcăturii : După îndepărtarea căpușei, dezinfectați temeinic locul mușcăturii și mâinile cu un dezinfectant adecvat pentru a reduce riscul de infecție.
  4. Monitorizarea câinelui : monitorizați-vă câinele în următoarele zile și săptămâni pentru posibile semne de infecție, cum ar fi febră, letargie sau dureri articulare. Dacă bănuiți o infecție, solicitați imediat sfatul medicului veterinar.

Întrebări frecvente despre anaplasmoză

Ce este anaplasmoza?

Anaplasmoza este o boală infecțioasă parazitară cauzată de speciile Anaplasma și transmisă prin căpușe.

Cum se transmite anaplasmoza?

Anaplasmoza este transmisă de căpușe care poartă agenți patogeni Anaplasma. Transmiterea are loc la 24 de ore de la începerea actului de aspirare.

Care sunt simptomele anaplasmozei?

Simptomele anaplasmozei pot apărea în fazele acute și cronice. Simptomele tipice în faza acută includ febră, apatie, tulburări gastrointestinale, splenomegalie, limfadenopatie, trombocitopenie, sângerări nazale, sângerări ale gingiilor, peteșii, șchiopătură și poliartrită. În faza cronică pot apărea pancitopenie, uveită, șchiopătură, poliartrită și tulburări neurologice.

Cum este diagnosticată anaplasmoza?

Diagnosticul se realizează prin detectarea directă a agentului patogen folosind un frotiu de sânge colorat cu Giemsa sau PCR din sânge în faza acută sau prin detectarea indirectă a agentului patogen folosind detectarea anticorpilor (titru) folosind IFAT sau ELISA în faza cronică.

Cum se tratează anaplasmoza?

În cazul simptomelor acute cu modificări corespunzătoare ale hemoleucogramei, tratamentul se efectuează cu un antibiotic. Eliminarea agentului patogen nu este adesea realizată cu Anaplasma platys, dar eliminarea agentului patogen este posibilă cu Anaplasma phagocytophilum. În faza cronică se recomandă monitorizarea cu hemoleucogramă, chimie clinică și electroforeză proteică la fiecare 6-12 luni.

Cum să previi anaplasmoza?

Pentru a proteja împotriva anaplasmozei, se recomandă utilizarea de spot-on-uri și/sau gulere care conțin permetrin și flumetrin. Profilaxia comportamentală prin evitarea zonelor cu căpușe este de asemenea utilă.

Daune consecutive cauzate de anaplasmoză

Deși anaplasmoza la animale este de obicei ușor de tratat, în unele cazuri pot apărea daune secundare, mai ales dacă boala nu este recunoscută și tratată în timp util. Posibilele daune în consecință depind de severitatea infecției și de organele afectate. Unele dintre posibilele daune indirecte sunt:

  1. Inflamația și șchiopătarea articulațiilor : Reacțiile inflamatorii cauzate de bacteria Anaplasma phagocytophilum pot duce la inflamarea și șchiopătarea articulațiilor. În unele cazuri, acest lucru poate duce la leziuni permanente ale articulațiilor și dureri cronice.
  2. Leziuni ale organelor : Dacă anaplasmele provoacă inflamație în organe, pot apărea leziuni ale organelor. Cele mai frecvent afectate organe sunt ficatul, rinichii și plămânii. Leziunile de organ netratate pot duce la afectarea funcției organelor și, în cel mai rău caz, la insuficiență de organ.
  3. Anemie : O reducere a trombocitelor din sânge (trombocite) poate duce la sângerare și anemie. În cazurile severe, acest lucru poate pune viața în pericol și necesită o transfuzie de sânge.
  4. Simptome neurologice : În cazuri rare, anaplasmele pot afecta și sistemul nervos, ceea ce poate duce la simptome neurologice, cum ar fi necoordonare, convulsii sau paralizie.

Pentru a minimiza riscul de deteriorare consecutivă, este important să detectați și să tratați anaplasmoza din timp. Dacă observați simptome la animalul dvs. de companie care ar putea indica anaplasmoză, contactați imediat un medic veterinar. Tratamentul timpuriu și adecvat poate ajuta la reducerea probabilității de daune secundare și la menținerea calității vieții animalului dvs. de companie.

Sumar si CONCLUZII

Anaplasmoza este o boală transmisă de căpușe care poate cauza probleme grave de sănătate la câini sau pisici. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt cruciale pentru recuperarea animalului. Pentru a vă proteja câinele sau pisica de anaplasmoză și alte boli transmise de căpușe, este important să efectuați o profilaxie regulată împotriva căpușelor și să vă verificați animalul pentru căpușe. Luând aceste măsuri de protecție, poți ajuta la menținerea prietenului tău cu patru picioare sănătos și fericit.

Cercetări actuale asupra anaplasmozei la câini

Cercetarea anaplasmozei la câini/pisici este un proces continuu de aprofundare a înțelegerii bolii, de a dezvolta metode de diagnostic și tratament mai eficiente și de a îmbunătăți prevenirea transmiterii căpușelor. Unele domenii de cercetare actuale sunt:

  1. Epidemiologie și distribuție : Cercetătorii continuă să studieze apariția și distribuția geografică a Anaplasma phagocytophilum în diferite regiuni și la diferite specii de animale. Aceste studii ajută la identificarea zonelor și timpilor de risc pentru a dezvolta măsuri de prevenire țintite.
  2. Rezistența la agenții de căpușe : Deoarece agenții de căpușe joacă un rol important în prevenirea anaplasmozei, este de asemenea investigată dezvoltarea rezistenței la acești agenți. Rezultatele acestor studii pot ajuta la dezvoltarea de tratamente mai eficiente împotriva căpușelor sau abordări alternative pentru controlul căpușelor.
  3. Metode de diagnostic îmbunătățite : Cercetarea își propune să dezvolte metode de diagnosticare mai precise și mai rapide pentru anaplasmoză. Acest lucru poate ajuta la detectarea precoce a bolii și la inițierea tratamentului mai rapid pentru a minimiza posibilele daune ulterioare.
  4. Noi abordări terapeutice : dezvoltarea de noi abordări terapeutice, inclusiv antibiotice alternative sau imunoterapii, poate ajuta la îmbunătățirea tratamentului anaplasmozei și la depășirea posibilei rezistențe la tratamentele existente.
  5. Imunologie și patogeneză : O mai bună înțelegere a răspunsurilor imune în anaplasmoză și a mecanismelor prin care Anaplasma phagocytophilum infectează celulele și declanșează inflamația poate ajuta la identificarea de noi ținte terapeutice sau strategii de prevenire.

Rezultatele din aceste domenii de cercetare pot ajuta la reducerea riscului de anaplasmoză la câini/pisici, la optimizarea diagnosticului și a tratamentului bolii și la îmbunătățirea calității vieții câinilor afectați.

Derulați în sus
limba germana