Câinii surzi: informare, dresaj și manipulare

Un câine surd compensează lipsa de auz cu simțurile sale de miros, văz și atingere. În acest articol veți afla tot ce trebuie să știți despre câinii surzi și despre cum să îi manevrezi și să-i antrenezi.

Harald (dalmata - surd) / Fiore (Podenco - surd) și Olav (Weimaraner - se preface a fi surd)

Tipuri de surditate la câini

Surditatea congenitală

Surditatea congenitală poate apărea din defecte genetice, boli ereditare sau împerechere. Unele rase sunt mai predispuse la surditate, cum ar fi Dogo Argentino, Marii Danezi, Cainele de Vite Australian, Dalmații, Ciobanescul Australian sau Boxerul.

Surditate dobândită

Surditatea dobândită poate rezulta din inflamație, răni sau blocare a urechii. Surditatea apare la câinii mai în vârstă și poate fi cauzată de atrofia nervilor auditivi sau a celulelor capilare.

Cauzele surdității la câini

Surditatea la câini poate fi congenitală sau dobândită și poate avea o varietate de cauze. Unele dintre cele mai frecvente cauze sunt:

1. Factori genetici: Anumite rase sunt genetic mai susceptibile la surditate. Printre aceștia se numără dalmații, ciobănești australieni, border collie și marii danezi albi și albaștri. La aceste rase, surditatea poate fi moștenită și poate apărea la naștere sau la începutul puilor.
2. Surditate legată de vârstă: câinii mai în vârstă își pot pierde capacitatea de auz din cauza procesului natural de îmbătrânire. Acest lucru se întâmplă de obicei treptat și este de obicei bilateral.
3. Infecții și inflamații: infecțiile urechii sau infecțiile urechii medii sau interne pot provoca surditate temporară sau permanentă.
4. Medicamente și toxine: Anumite medicamente sau substanțe toxice pot afecta auzul și pot provoca surditate temporară sau permanentă.
5. Traume sau răni: rănile la cap sau urechi pot afecta, de asemenea, capacitatea de auz a câinelui.

Diagnosticul surdității la câini

Dacă bănuiți că câinele dvs. este surd sau că își pierde auzul, ar trebui să îl examinați de către un medic veterinar. Veterinarul va efectua diverse teste pentru a diagnostica surditatea și a determina cauza de bază. Unele dintre cele mai comune metode de diagnosticare sunt:

1. Teste de auz: medicul veterinar va efectua diverse teste pentru a evalua răspunsul câinelui dumneavoastră la stimulii auditivi. Acestea includ bătăi din palme, fluierături sau redarea de sunete la frecvențe diferite.
2. Otoscopie: Folosind un otoscop, medicul veterinar va examina urechea exterioară, canalul urechii și timpanul câinelui pentru o posibilă inflamație, infecție sau rănire.
3. Timpanometrie: Această metodă măsoară presiunea din urechea medie pentru a detecta posibile probleme cu timpanul sau urechea medie.
4. Imagistică: Raze X, scanări CT sau scanări RMN pot fi utilizate pentru a evalua structura urechii interne și a nervului auditiv și pentru a identifica posibile leziuni sau anomalii.
5. Testarea potențialului auditiv (testul BAER): testul răspunsului evocat auditiv al trunchiului cerebral (BAER) este un test obiectiv care măsoară semnalele electrice din nervul auditiv și trunchiul cerebral. Testul poate ajuta la determinarea gradului de amorțeală și care parte este afectată (unilaterală sau bilaterală).

Câini surzi: tratament și management

Tratamentul pentru surditate la câini depinde de cauza de bază. În unele cazuri, amorțeala poate fi reversibilă, în timp ce în alte cazuri nu există nici un tratament. Abordările posibile de tratament includ:

1. Terapie medicamentoasă: pentru infecții sau inflamații, antibiotice, medicamente antiinflamatoare sau picături pentru urechi pot fi prescrise pentru a trata afecțiunea de bază și pentru a restabili auzul.
2. Proceduri chirurgicale: În unele cazuri, cum ar fi leziuni sau tumori la ureche, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a restabili auzul sau cel puțin pentru a îmbunătăți calitatea vieții câinelui.
3. Aparatură auditivă: Pentru câinii cu pierdere parțială a auzului, aparatele auditive pot fi folosite pentru a îmbunătăți capacitatea de auz. Cu toate acestea, aparatele auditive nu sunt potrivite pentru toți câinii și nu au întotdeauna succes.
4. Măsuri de sprijin: Dacă un remediu pentru surditate nu este posibil, ar trebui să-ți înveți câinele să facă față deficienței sale. Aceasta include antrenarea câinelui folosind gesturi sau semnale ale mâinii, astfel încât să poată înțelege comenzile chiar și fără semnale acustice. În plus, câinii surzi trebuie ținuți întotdeauna în lesă pentru a evita accidentele.

Întrebări frecvente despre câinii surzi - Întrebări frecvente:

Câinii surzi: comunicare și dresaj

Contact vizual

Contactul vizual este esențial pentru comunicarea cu un câine surd. Ar trebui mai întâi să condiționați acest lucru ținând un tratament în mână și așteptând până când câinele vă privește în ochi. Apoi confirmați imediat comportamentul cu tratarea.

Semne vizuale ale câinilor surzi

Pentru fiecare semnal (stai, jos, stai, vino etc.) există un semnal vizual separat, care este unic pentru câine și proprietar. Alegeți personaje simple care sunt ușor de reținut.

Guler de vibrații

O zgarda vibratoare poate ajuta la controlul cainelui de la distanta. Asigurați-vă că gulerul conține doar vibrații și nici un stimul electric. Câinele ar trebui să fie condiționat la vibrație fie cu „uită-te la mine” fie „vino aici”. Această condiționare ar trebui antrenată numai de proprietari de câini experimentați sau împreună cu dresori de câini.

Activități pentru câini surzi

Lucrarea nasului este cea mai bună activitate pentru câinii surzi, deoarece aceștia sunt campioni mondiali la adulmecare. Posibilitățile includ caseta sniffer, căutarea țintei sau munca de urmărire.

Confruntarea cu câinii surzi în viața de zi cu zi

Sensibilitate la atingere

Câinii surzi sunt mai sensibili la atingerile bruște. O atenție deosebită este necesară atunci când sunt implicați copii.

Dificultate de orientare

Un câine care este parțial sau unilateral surd are adesea dificultăți de orientare, deoarece nu poate localiza imediat sunetul. Acest lucru poate duce la probleme de comportament.

Trăiește și ai de-a face cu câinii surzi

Comunicare și educație

Comunicarea cu un câine surd necesită o atenție deosebită și adaptabilitate. Deoarece nu pot percepe semnalele acustice, este important să se bazeze pe stimuli vizuali și tactili. Trebuie folosite semnale de mână clare și ușor de înțeles.

Consecvență și răbdare

Important este să fii consecvent în utilizarea semnalelor cu mâinile și să fii răbdător. Când antrenați câinii surzi, este util să folosiți întăriri pozitive și recompense. Lăudați-vă câinele oferindu-i un tratament sau mângâindu-l atunci când îndeplinește un comportament dorit.

Siguranță pentru câinii surzi

Un câine surd poate fi mai vulnerabil la pericolele din mediul său, deoarece nu aude sunete precum traficul sau alte animale. Este important să luați măsuri de precauție speciale pentru a asigura siguranța câinelui dumneavoastră.

Lesă și ham

Un ham și o lesă sunt esențiale pentru a vă menține câinele în siguranță în situații sau medii nesigure. O lesă reflectorizantă și un ham marcat „surd” pot ajuta alte persoane și proprietarii de câini să fie conștienți de nevoile speciale ale câinelui tău.

Ieșire în siguranță

O zonă împrejmuită în curtea ta sau un parc pentru câini special conceput pentru câinii surzi poate oferi câinelui tău posibilitatea de a se mișca și de a se juca liber, fără pericol.

Activități și jocuri comune

În ciuda surdității, câinii surzi se pot bucura de multe activități și jocuri care provoacă și le stimulează celelalte simțuri.

Lucru la nas

Deoarece câinii surzi își folosesc mai mult simțul mirosului, sunt ideali pentru lucrul la nas. Urmărirea, căutările țintelor și casetele cu sniffer oferă o oportunitate excelentă de a vă antrena câinele fizic și mental.

Agilitate și supunere

Agilitatea și supunerea pot fi adaptate pentru a satisface nevoile câinilor surzi. Folosind semnale de mână și instrucțiuni vizuale, câinele dumneavoastră poate învăța să depășească diverse obstacole și să urmeze comenzi.

Socializare și legături

Este important să socializezi devreme câinii surzi și să-i ajuți să creeze încredere cu oamenii și alte animale. O bună socializare este crucială pentru a ajuta un câine surd să se adapteze la diferite medii și situații.

Întâlniri regulate

Organizați întâlniri regulate cu alți câini și oameni, astfel încât câinele dvs. surd să aibă ocazia să experimenteze interacțiuni pozitive și să învețe să răspundă în mod corespunzător la stimulii sociali.

Adaptarea la medii

Obișnuiește-ți treptat câinele surd cu diferite medii și situații. Începeți într-un mediu familiar și sigur și extindeți treptat zona în care câinele dvs. poate câștiga experiență.

Încredere și angajament

Pentru a construi o legătură puternică cu câinele tău surd, ar trebui să investești timp și efort în antrenament, comunicare și înțelegere a nevoilor câinelui tău. Cu cât răspundeți mai mult la nevoile câinelui dvs. și îi oferiți siguranță, cu atât legătura dintre voi doi va fi mai puternică.

Sănătate

Chiar dacă câinele tău este surd, îngrijirea generală a sănătății nu trebuie neglijată. Vizitele regulate la veterinar și o dietă echilibrată sunt la fel de importante ca și pentru câinii care auz.

Vizite regulate

Asigurați-vă că câinele dvs. surd este verificat în mod regulat de către veterinar. Acest lucru ajută la identificarea precoce a potențialelor probleme de sănătate și la tratarea lor în consecință.

Alimentație echilibrată

Asigurați-vă că câinele dvs. surd primește o dietă echilibrată, adaptată nevoilor sale individuale. O dietă sănătoasă ajută la menținerea sănătății și a bunăstării generale a câinelui tău.

rezumat

Surditatea nu ar trebui să fie o barieră în calea unei vieți fericite și împlinite pentru câinele tău. Cu adaptările, metodele și activitățile de comunicare potrivite, câinii surzi pot duce o viață activă și împlinită. Câinii surzi sunt la fel de iubitori, inteligenți și capabili ca și câinii care aud și merită o casă care să țină cont de nevoile lor speciale.

Gânduri finale

Un câine surd poate trăi la fel de fericit și mulțumit ca un câine care auz. Cu dresajul, comunicarea și îngrijirea potrivite, poți oferi câinelui tău surd o viață plină și activă.

Noi înșine avem doi câini surzi (un dalmat și un podenco) și amândoi iubesc viața și sunt cei mai mari câini din lume. Înainte de asta am avut o dalmată surdă (Märtha-Louise) și a avut și ea o viață grozavă timp de 14 ani!

Este important să te adaptezi nevoilor câinelui tău și să fii mereu răbdător și înțelegător. Un câine surd poate construi o legătură cu stăpânul său, care este la fel de puternică ca un câine care auz și este o îmbogățire pentru a trăi împreună.

Dacă sunteți în mod conștient interesat de un câine surd, veți găsi destule animale sărace pe diverse forumuri care așteaptă cu nerăbdare o casă grozavă!

Literatura actuală despre câinii surzi

1. „Living with a Deaf Dog: A Practical Guide” de Susan Cope Becker: Această carte oferă sfaturi practice și strategii pentru a trăi cu un câine surd și descrie metode pentru îmbunătățirea comunicării cu aceste animale de companie speciale.
2. „Training Deaf Dogs: A Reward-Based Approach” de Barry Eaton: Eaton prezintă o abordare bazată pe recompense pentru dresarea câinilor surzi, care este atât eficientă, cât și iubitoare.
3. „Înțelegerea și dresajul câinilor: despre câinii surzi și câinii cu deficiențe de auz” de Jessica Japer: Acest ghid oferă sfaturi utile pentru a îmbunătăți calitatea vieții câinilor cu surditate sau pierdere de auz.
4. „Vibrații: comunicare cu câinii surzi și cu dificultăți de auz” de Martin Sauerland: Această carte arată cum câinii surzi învață să folosească semnalele vizuale și vibrațiile ca mijloc de comunicare.

Pe lângă resursele menționate, există și alte direcții de cercetare și publicații care pot fi relevante. De remarcat în special sunt publicațiile care se ocupă de percepția și posibilitățile de comunicare ale câinilor surzi.

5. „Terapia asistată de animale cu câini surzi” de Andreas Meyer: Acest autor a lucrat intens cu câinii surzi și a cercetat capacitatea acestora de a fi utilizați ca câini de terapie. Meyer susține că câinii surzi pot fi mai potriviți decât câinii auz în anumite situații, datorită abilităților lor senzoriale speciale.
6. „Comunicare nonverbală cu câinii surzi: un studiu explorator” de Kerstin Müller: Acest studiu examinează modul în care mijloacele nonverbale de comunicare - cum ar fi gesturile, posturile și contactul vizual - pot fi folosite pentru a îmbunătăți interacțiunea cu câinii surzi.
7. „Surzi, dar nu muți: cum câinii comunică fără să audă” de Birgit Fuchs: Această carte descrie în detaliu modul în care câinii surzi își percep mediul și cum pot comunica eficient în ciuda surdității lor.

Este important de reținut că comunicarea cu câinii surzi poate fi o provocare, dar poate fi depășită cu succes cu cunoștințele și înțelegerea potrivite. Literatura de specialitate oferă perspective utile asupra metodelor și tehnicilor dovedite, dar și asupra abordărilor inovatoare pentru îmbunătățirea calității vieții și a dresajului câinilor surzi.

Publicațiile din acest domeniu sunt diverse și acoperă o gamă largă de subiecte, de la cercetare de bază la sfaturi practice pentru proprietarii și dresorii de câini. Există, de asemenea, resurse și forumuri online în care sunt împărtășite rezultatele și experiențele actuale ale cercetării.