Hernia perineală la câini: cauze, diagnostic și tratament

introducere

O hernie perineală este un tip special de hernie care apare în perineu, zona dintre anus și organele genitale externe. Acest articol oferă o prezentare cuprinzătoare a cauzelor, diagnosticului și opțiunilor de tratament pentru herniile perineale la câini.

(C) https://ars.els-cdn.com/content/image/1-s2.0-S2451943X20300351-gr2.jpg

cauze

Hernia perineală este cauzată de o slăbire a mușchilor din zona diafragmei pelvine, care susține rectul lateral. Dacă acești mușchi sunt slăbiți, rectul poate umfla sau chiar prolaps al țesutului adipos și al organelor interne, cum ar fi intestinul subțire, vezica urinară și prostata.

Cauzele exacte ale unei hernie perineale nu sunt pe deplin înțelese, dar se știe că unii factori cresc riscul:

• Vârsta: Herniile perineale sunt mai frecvente la câinii în vârstă.
• Sex: Masculii necastrați sunt afectați în mod disproporționat. Cățelele au o diafragmă pelviană mai pronunțată și, prin urmare, sunt mai puțin susceptibile de a fi afectate.
• Rasa: Anumite rase de câini, cum ar fi Boston Terrier, Welsh Corgie, Pekingese, Collie, Boxer, Poodle, Dachshund, Kelpie și Old English Sheepdog, prezintă un risc crescut.

diagnostic

Diagnosticul unei hernii perineale se bazează pe un examen fizic și un istoric detaliat al animalului. Medicul veterinar va palpa cu atenție perineul și va căuta umflături, dureri sau alte semne de hernie.

Pentru diagnostice suplimentare, tehnici imagistice, cum ar fi raze X sau ultrasunete pot fi utilizate pentru a determina întinderea exactă a herniei și întinderea țesutului afectat. În unele cazuri, poate fi necesară și o examinare a mediului de contrast pentru a arăta mai bine localizarea organelor afectate.

Tratament

Opțiuni de tratament pentru hernia perineală la câini

Tratamentul herniei perineale la câini depinde de severitatea afecțiunii și de sănătatea generală a câinelui. Principala metodă de tratament este de obicei corectarea chirurgicală a herniei. Cu toate acestea, în unele cazuri, poate fi luat în considerare un tratament conservator.

1. Tratament chirurgical : Tratamentul chirurgical pentru o hernie perineală are ca scop readucerea organelor herniate în poziția lor normală și corectarea slăbiciunii perineului. Există diverse tehnici chirurgicale care pot fi folosite, inclusiv utilizarea țesutului propriu al corpului sau a materialelor sintetice pentru întărirea mușchilor perineului. Alegerea celei mai potrivite metode depinde de situația individuală a câinelui și de preferințele medicului veterinar.
2. Tratament conservator : În unele cazuri, în special la câinii în vârstă sau la cei cu comorbidități grave, poate fi luat în considerare un tratament conservator. Acest tratament poate include administrarea de laxative și analgezice, precum și ajustarea dietei

Tratamentul herniei perineale este de obicei chirurgical. Scopul operației este de a întări mușchii slăbiți și de a readuce organele prolapsate în poziția inițială. Pentru a face acest lucru, medicul veterinar poate folosi diferite tehnici, cum ar fi:

• Sutura directă a mușchilor (închidere primară)
• Utilizarea țesutului propriu al corpului (lambouri fasciale) pentru a întări mușchii slăbiți
• Implantarea de plase de plastic pentru stabilizarea mușchilor

Alegerea tehnicii adecvate depinde de dimensiunea și severitatea herniei, de starea generală a animalului și de experiența medicului veterinar. În unele cazuri, poate fi necesară combinarea mai multor tehnici pentru a obține repararea optimă a herniei.

Metode de tratament chirurgical pentru hernia perineală la câini

Există mai multe tehnici chirurgicale care pot fi utilizate în tratamentul herniilor perineale la câini. Alegerea metodei adecvate depinde de mai mulți factori, cum ar fi dimensiunea și localizarea herniei, țesutul afectat și circumstanțele individuale ale câinelui. Unele dintre cele mai frecvente proceduri chirurgicale utilizate pentru tratarea herniilor perineale sunt descrise aici.

1. Repararea directă a mușchilor perineali

Această metodă implică tehnica de sutură directă, în care mușchii slăbiți ai perineului sunt cusați împreună pentru a închide hernia. Repararea directă poate fi utilizată pentru herniile mai mici, unde țesutul din jur este suficient de puternic pentru a rezista presiunii asupra perineului. Succesul acestei metode depinde de capacitatea țesutului de a rezista la presiune și de a închide definitiv hernia.

2. Utilizarea lambourilor fasciale

O altă opțiune pentru tratamentul chirurgical al herniilor perineale este utilizarea lambourilor fasciale, în care țesutul propriu al corpului, cum ar fi fascia mușchilor interioare a coapsei, este folosit pentru a întări mușchii perineali slăbiți. Această metodă poate fi utilizată pentru herniile mai mari, unde repararea directă poate să nu fie suficientă. Avantajul acestei tehnici este că folosește țesutul propriu al organismului, reducând riscul de respingere sau infecție.

3. Utilizarea materialelor sintetice

În unele cazuri, poate fi necesar să se utilizeze materiale sintetice, cum ar fi plasa de polipropilenă sau alte materiale biocompatibile pentru a întări mușchii perineali. Această metodă este adesea folosită pentru herniile mari sau pentru câini în care utilizarea țesutului propriu al organismului nu este posibilă sau nu are succes. Deși această metodă poate fi eficientă, există un risc crescut de complicații precum infecția sau respingerea.

4. Combinarea procedurilor

În unele cazuri, poate fi necesară o combinație de diferite tehnici chirurgicale pentru a trata cu succes o hernie perineală. De exemplu, un medic veterinar poate folosi atât un lambou fascia, cât și un material sintetic pentru a întări mușchii perineali și pentru a asigura stabilitatea pe termen lung.

Tratamentul chirurgical al herniilor perineale la câini necesită o planificare atentă și o abordare individuală a fiecărui caz. Alegerea celei mai potrivite metode depinde de diverși factori și trebuie făcută în strânsă cooperare între medicul veterinar și proprietarul câinelui. Este important ca proprietarii de câini să fie conștienți de potențialele riscuri și complicații ale fiecărei metode și să urmeze cu atenție instrucțiunile de îngrijire ulterioară ale medicului veterinar pentru a asigura cel mai bun succes posibil al intervenției chirurgicale.

Complicațiile postoperatorii și managementul acestora

În ciuda tehnicii chirurgicale adecvate și a îngrijirii minuțioase de urmărire, pot apărea complicații la tratarea herniilor perineale la câini. Unele dintre cele mai frecvente complicații postoperatorii includ:

1. Infecție: Infecția poate apărea ca urmare a intervenției chirurgicale, mai ales atunci când sunt utilizate materiale sintetice. Pentru a minimiza riscul de infecție, medicul veterinar vă poate prescrie terapie profilactică cu antibiotice. Asigurați-vă că monitorizați semnele de infecție, cum ar fi umflarea, roșeața, scurgerile purulente sau febra și informați medicul veterinar dacă apar.
2. Serom sau hematom: o colecție de lichid (serom) sau sânge (hematom) se poate colecta în zona chirurgicală. În multe cazuri, acest fluid este reabsorbit de corpul câinelui în timp. Cu toate acestea, în unele cazuri, poate fi necesar un tratament suplimentar, cum ar fi îndepărtarea lichidului cu un ac sau o intervenție chirurgicală suplimentară.
3. Hernie recurentă: în unele cazuri, hernia perineală poate recidiva după o intervenție chirurgicală. Acest lucru se poate datora reparării inadecvate a mușchilor perineali sau încărcărilor de presiune susținute. Poate fi necesară reoperarea pentru a corecta problema.

Pentru a minimiza riscul de complicații, este important să urmați cu atenție instrucțiunile medicului veterinar pentru îngrijirea postoperatorie și îngrijirea ulterioară. Aceasta include îngrijirea rănii, administrarea de medicamente și limitarea activității câinelui în timp ce acesta se vindecă.

Îngrijire postoperatorie și prognostic

După operație, îngrijirea postoperatorie atentă este importantă pentru a minimiza riscul de complicații. Aceasta include:

• Gestionarea durerii: Medicamentele pentru durere sunt administrate după cum este necesar pentru a sprijini procesul de vindecare și pentru a permite animalului să se simtă confortabil.
• Guler E: Pentru a preveni ca animalul să lingă sau să muște locul chirurgical, poate fi necesar un guler E.
• Controlul infecțiilor: În unele cazuri, medicul veterinar poate prescrie antibiotice pentru a reduce riscul de infecții.
• Gestionarea fecalelor: Animalele cu incontinență fecală sau cu dificultăți de evacuare a scaunului pot necesita o dietă specială sau administrarea de laxative.

Prognosticul pentru câinii cu hernie perineală este în general bun dacă operația are succes și nu apar complicații grave. Cu toate acestea, în unele cazuri, hernia poate reapare, mai ales dacă nu sunt abordați factorii cauzali. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale pentru un prognostic de succes.

Prevenirea herniei perineale

Deși nu există o metodă garantată de prevenire a herniilor perineale, există câteva măsuri preventive care pot reduce riscul:

• Castrarea: castrarea câinilor masculi poate reduce riscul de hernie perineală, deoarece reduce modificările hormonale care contribuie la slăbirea mușchilor pelvieni.
• Gestionarea greutății: Excesul de greutate poate crește presiunea asupra mușchilor pelvieni și crește riscul de hernie. O dietă echilibrată și exerciții fizice regulate sunt importante pentru a menține greutatea ideală a câinelui.
• Detectarea precoce: Rasele de câini cu risc crescut ar trebui să aibă examinări regulate de către veterinar pentru a detecta semnele unei hernie din timp și pentru a le trata în consecință.

Întrebări frecvente despre hernia perineală:

rezumat

Hernia perineală este un tip specific de hernie care apare la câini, în special la câini masculi mai în vârstă, necastrați și la anumite rase. Diagnosticul se face prin examen fizic și teste imagistice. Tratamentul este de obicei chirurgical și are ca scop întărirea mușchilor slăbiți și readucerea în poziție a organelor prolapsate. Prognosticul este în general bun dacă operația este reușită și nu apar complicații. Măsurile preventive precum castrarea, gestionarea greutății și depistarea precoce pot ajuta la reducerea riscului de hernie perineală.

Cercetări suplimentare

Deși se cunosc deja multe despre herniile perineale, există încă loc pentru cercetări suplimentare pentru a dezvolta o mai bună înțelegere a cauzelor exacte și a posibilelor măsuri de prevenire. Studiile viitoare s-ar putea concentra pe următoarele domenii:

• Factori genetici: pentru a examina rolul factorilor genetici în dezvoltarea herniilor perineale, în special la rasele predispuse.
• Factori hormonali: Cercetări privind rolul hormonilor în slăbirea mușchilor pelvieni și dezvoltarea herniilor perineale.
• Tehnici chirurgicale îmbunătățite: dezvoltarea în continuare a tehnicilor și materialelor chirurgicale pentru a reduce riscul de complicații și recidive.
• Opțiuni de tratament nechirurgical: Explorarea unor tratamente alternative, mai puțin invazive pentru herniile perineale, în special pentru animalele care prezintă un risc mai mare de intervenție chirurgicală.

Prin cercetarea și dezvoltarea continuă a metodelor de diagnostic și tratament, medicii veterinari și proprietarii de animale de companie pot fi mai bine informați și mai bine pregătiți pentru a face față herniilor perineale la câini și a minimiza impactul acestora asupra calității vieții animalelor afectate.